Pastele sunt un aliat în lupta împotriva stresului
Pastele conțin vitamine B, care ameliorează durerile de cap și ajută sistemul nervos să funcționeze normal. Vitamina E este un antioxidant puternic: previne îmbătrânirea asociată cu radicalii liberi.
Pastele conțin și aminoacidul triptofan, care are un efect favorabil asupra somnului și ajută la tratarea unor forme de depresie.
În plus, datorită carbohidraților complecși conținuți de paste, sinteza de serotonină crește. Iar serotonina este un neurotransmițător care are un efect pozitiv asupra dispoziției. În general, pastele sunt un mijloc apetisant și eficient de apărare împotriva stresului.
Pastele sunt un fel de mâncare excelent pentru dietă
Fotografie healthline.com
Pastele au o bună putere de sațietate, așa că sunt excelente pentru dietă. Chiar dacă pierdeți în greutate sau urmați o dietă hipocalorică, trebuie să obțineți cantitatea zilnică necesară de carbohidrați.
În acest caz, este recomandat să consumați în principal paste integrale (pasta integrale) sau paste di semola di grano duro (pasta di semola di grano duro), care sunt bogate în fibre și proteine.
O farfurie de paste de grâu dur conține 125-175 kcal, 40 de grame de carbohidrați, mai puțin de 1 gram de grăsimi și 1 gram de sare.
Glucidele și indicele glicemic
Comparativ cu alte alimente, cum ar fi cartofii (65), pastele au un indice glicemic scăzut (25 – 35). Pastele conțin până la 70% carbohidrați complecși, care sunt digerați lent și cresc nivelul de zahăr din sânge doar puțin și pentru o perioadă lungă de timp, ajutând la menținerea performanței și la a nu simți foamea.
Aceasta reglează eliberarea insulinei, enzimă implicată în procesarea glucozei, foarte importantă în diabet, boli de inimă și boli digestive. Pastele sunt, de asemenea, recomandate sportivilor, deoarece sunt ușor de digerat și oferă un impuls energetic semnificativ.
Pastele și arta
Fotografie dallassymphony.org
Pastele sunt iubite de toată lumea, fără a exclude marii scriitori și muzicieni. În literatură, pastele au fost menționate pentru prima dată în 1350 în Decameronul lui Giovanni Bocaccio. Bocaccio povestește despre o regiune numită „Zhivi-Lacomo” unde există „un munte de parmezan ras pe care trăiesc oameni care nu fac altceva decât să gătească paste și găluște, să le fiarbă în bulion de capon și să le arunce jos”.
În secolul al XV-lea, în Italia a apărut chiar un nou stil poetic, așa-numita „poezie a pastelor”, care, precum pastele și sosul, amesteca italiana vorbită cu latina.
Iar marele Rossini susținea că „a plâns doar de două ori în viața sa: prima dată când l-a ascultat pe Paganini cântând, iar a doua oară când i-a căzut pastele pe care tocmai le pregătise”.
În sfârșit, un ultim fapt uimitor despre paste, care este cel mai puțin sănătos dintre toate cele de mai sus. Dacă pui într-un rând toate spaghetele produse în lume într-un an, obții o linie lungă de 75 de milioane de kilometri, adică jumătate din distanța de la Pământ la Soare.